Comitet de Securitate și Sănătate în Muncă

Atribuţii:
Text selecţionat din LEGEA nr. 53/24 ianuarie 2003 – Codul muncii

……………………………………………………………………………………………………..
CAP. II
Comitetul de securitate şi sănătate în muncă

ART. 183
(1) La nivelul fiecărui angajator se constituie un comitet de securitate şi sănătate în muncă, cu scopul de a asigura implicarea salariaţilor în elaborarea şi aplicarea deciziilor în domeniul protecţiei muncii.
(2) Comitetul de securitate şi sănătate în muncă se constituie în cadrul persoanelor juridice din sectorul public, privat şi cooperatist, inclusiv cu capital străin, care desfăşoară activităţi pe teritoriul României.
ART. 184
(1) Comitetul de securitate şi sănătate în muncă se organizează la angajatorii persoane juridice la care sunt încadraţi cel puţin 50 de salariaţi.
(2) În cazul în care condiţiile de muncă sunt grele, vătămătoare sau periculoase, inspectorul de muncă poate cere înfiinţarea acestor comitete şi pentru angajatorii la care sunt încadraţi mai puţin de 50 de salariaţi.
(3) În cazul în care activitatea se desfăşoară în unităţi dispersate teritorial, se pot înfiinţa mai multe comitete de securitate şi sănătate în muncă. Numărul acestora se stabileşte prin contractul colectiv de muncă aplicabil.
(4) Comitetul de securitate şi sănătate în muncă coordonează măsurile de securitate şi sănătate în muncă şi în cazul activităţilor care se desfăşoară temporar, cu o durată mai mare de 3 luni.
(5) În situaţia în care nu se impune constituirea comitetului de securitate şi sănătate în muncă, atribuţiile specifice ale acestuia vor fi îndeplinite de responsabilul cu protecţia muncii numit de angajator.
………………………………………………………………………………………………………

INSTRUCŢIUNI PROPRII PRIVIND SECURITATEA ŞI SĂNĂTATEA ÎN MUNCĂ
CAPITOLUL I. DISPOZIŢII GENERALE

Art. 1. Prezentele instrucţiuni proprii de prevenire şi protecţie privind securitatea şi sănătatea în muncă se aplică pentru toate activităţile desfăşurate la sediul social al instituţiei, sediile secundare ( sediile birourilor de ordine publică); precum şi la punctele de lucru (posturile de ordine publică, rutieră sau pază).                                                           Art. 2. Realizarea efectivă a măsurilor dispuse revine atât personalului de execuţie, cât şi conducătorilor locurilor de muncă cu atribuţii în organizarea şi conducerea procesului de muncă, în baza prevederilor Legii nr. 319 din 2006, pentru a nu expune la pericol de accidentare propria persoană, alţi lucători sau participanţi la procesul de muncă care pot fi afectaţi de acţiunile sau omisiunile lucrătorului în timpul procesului de muncă.                Art. 3. Informarea şi instruirea personalului se realizează prin procedura de informare şi instruire care cuprinde: instructajul general, instructajul la locul de muncă şi instructajul periodic care vor conţine materiale de informare din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă precum şi comunicări ale conducerii instituţiei.
Art. 4. Consultarea lucrătorilor se realizează prin intermediul procedurii de consultare stabilite la nivelul instituţiei conform Regulamentului Intern; precum şi prin intermediul reprezentanţilor salariaţilor, membri în Comitetul de Securitate şi Sănătate a Muncii şi are ca scop îmbunătăţirea condiţiilor de muncă, prevenirea accidentelor şi perfecţionarea măsurilor de securitate şi sănătate a muncii.
Art. 5. Întreg personalul este obligat să respecte prevederile prezentelor Instrucţiuni Proprii de Prevenire şi Protecţie pentru toate activităţile desfăşurate la sediul social al instituţiei, la birourile de ordine publică precum şi în posturile de ordine publică sau pază.
Art. 6. Activitatea de prevenre şi protecţie reprezintă un ansamblu de activităţi care are ca scop:
 asigurarea condiţiilor optime de muncă;
 prevenirea accidentelor şi îmbolnăvirilor profesionale;
 acordarea primului-ajutor în caz de nevoie;
 stingerea incendiilor;
 evacuarea persoanelor şi bunurilor;
 stabilirea legăturilor necesare cu serviciile specializate, îndeosebi în ceea ce priveşte acordarea primului-ajutor, serviciul medical de urgenţă, salvare, pompieri; printr-un sistem unitar de măsuri şi reguli realizat şi prin informarea şi consultarea personalului care să acopere toate activităţile desfăşurate în procesul muncii pentru toate categoriile de persoane fizice şi juridice angrenate în acesta.
Art. 7. Instrucţiunile Proprii de Securitate şi Sănătate în Muncă sunt reglementări cu aplicabilitate internă şi cuprind prevederi obligatorii pentru desfăşurarea tuturor activităţilor din instituţie, inclusiv pe timpul deplasării la şi de la locul de muncă în condiţii de securitate.
Art. 8. Structura acestor instrucţiuni are la bază abordarea tuturor aspectelor de securitate şi sănătate în muncă, conform legislaţiei în vigoare; procesul de muncă fiind tratat ca un sistem complex structurat, compus din următoarele elemente care interacţionează reciproc:
 lucrătorul – persoana implicată nemijlocit în executarea unei sarcini de muncă;
 sarcina de muncă – totalitatea acţiunilor ce trebuie efectuate prin intermediul echipamentului de muncă şi în anumite condiţii de mediu, pentru realizarea scopului procesului de muncă;
 echipamentul de muncă – orice maşină, aparat, unealtă sau instalaţie folosită în muncă;
 mediul de muncă – ansamblul condiţiilor fizice, chimice, biologice şi psihologice în care unul sau mai mulţi executanţi îşi realizează sarcina de muncă.
Art. 9. Reglementarea măsurilor de securitate şi sănatate în muncă din cadrul prezentelor instrucţiuni proprii se realizează prin tratarea tuturor aspectelor de asigurare a securităţii şi sănătăţii în muncă la nivelul fiecărui element al sistemului: executant, sarcina de muncă, echipament de muncă şi mediu, proprii proceselor de muncă din instituţie care fac obiectul activităţii de protecţie şi prevenire.
Art. 10. În contextul general prezentat, Instrucţiunile Proprii de Prevenire şi Protecţie pentru toate activităţile care se desfăşoară în instituţie, la sediul social, birourile de ordine publică şi posturile de ordine publică şi pază au fost elaborate ţinând cont de reglementările existente în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă pentru toate activităţile desfăşurate precum şi pe baza studierii proceselor de muncă, identificării şi evaluării riscurilor existente la fiecare loc de muncă; astfel încât, pentru fiecare pericol să existe cel puţin o măsură de prevedere la nivelul fiecărui element component al procesului de muncă.

CAPITOLUL II. REGULI GENERALE
Art. 11. Conducerea instituţiei, împreună cu Comitetul de Securitate şi Sănătate a Muncii va face periodic o analiză a fişei posturilor pentru a evalua condiţiile de securitate şi sănătate oferite personalului, în special în ceea ce priveşte evaluarea riscurilor, a problemelor fizice, de stress şi solicitare mintală.
Art. 12. Participarea la instructajele de s.s.m. , însuşirea şi aplicarea instrucţiunilor proprii reprezintă o obligaţie de serviciu.
Art. 13. Pentru desfăşurarea activităţilor de serviciu în condiţii optime, întreg personalul instituţiei este obligat să se prezinte la începerea programului de muncă în condiţii optime.
Art. 14. Măsurile de prevenire şi protecţie privind securitatea şi sănătatea în muncă încep şi se aplică odată cu deplasarea la locul de muncă, continuă pe toată durata procesului de muncă şi se încheie în momentul ajungerii la domiciliu.

CAPITOLUL III. REGULI DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ PE TIMPUL DEPLASARII DE LA (LA) DOMICILIU LA (DE LA) LOCUL DE MUNCĂ
Art. 15. Deplasarea lucrătorilor de la (la) domiciliu la (de la) locul de muncă se va face, de regulă, pe itinerarul înscris în fişa de instructaj privind s.s.m.: pe jos, cu mijloace de transport în comun sau cu mijloace de transport proprii.
Art. 16. În deplasarea pe drumurile publice, pe jos sau cu mijloace de transport proprii, se vor respecta întocmai prevederile Codului Rutier.
Art. 17. Se va evita, pe cât posibil, deplasarea cu mijloace de transport de ocazie; iar dacă acest lucru nu este posibil, îmbarcarea în acestea se va face numai după ce, în prealabil, salariatul s-a asigurat că persoana care conduce mijlocul de trasport este aptă pentru aceasta (să nu fie sub influenţa băuturilor alcoolice, să fie odihnită, etc.). În cazul în care pe timpul deplasării constată că persoana nu este aptă să conducă, solicită oprirea autovehiculului şi coboară din acesta căutând alte soluţii de a se deplasa la (de la) locul de muncă.
Art. 18. Atunci când se deplasează pe jos, lucrătorul va avea în atenţie:
 pe timp de iarnă, să evite zonele alunecoase sau să se deplaseze cu atenţie mărită pentru a evita accidentările produse prin cădere;
 pe timp de furtună se va deplasa cu atenţie şi va evita zonele în care văntul poate să antreneze căderea de ţigle, bucăţi de acoperiş, cărămizi sau alte obiecte care pot produce vătămarea corporală;
Art. 19. Dacă pe timpul deplasării de la (la) domiciliu la (de la) locul de muncă lucătorul este victima unui accident de traseu, acesta are obligaţia să înştiinţeze de îndată conducătorul instituţiei şi responsabilul cu s. s. m despre evenimentul produs.

CAPITOLUL IV. REGULI DE SECURILATE ŞI SĂNĂTATE A MUNCII ÎN ACTIVITATEA DE BIROU
Art. 20. Pe timpul programului de lucru, exploatarea echipamentelor de muncă: computere, copiatoare, instalaţii de încărcare a acumulatorilor pentru staţiile radio, alte aparate şi instalaţii electrice se va face conform instrucţiunilor de exploatare şi numai de către personalul care le are în primire.
Art. 21. Personalul care îşi desfăşoară activitatea în birouri va acţiona în aşa fel încât să prevină accesul neautorizat al altor persoane la echipamentele pe care le deseveşte, în special, în cazul în care prin accesul neautorizat s-ar putea crea prejudicii de orice natură ori stări de pericol.
Art. 22. În cazul în care se constată anomalii în funcţionarea echipamentului de muncă din dotare, personalul este obligat să întrerupă activitatea şi să anunţe persoana desemnată pentru remedierea unor astfel de situaţii precum şi superiorul ierarhic, evitând prin acesta să pună în pericol securitatea şi sănătatea în muncă a propriei persoane sau a celorlalţi participanţi la procesul de muncă.
Art. 23. Intervenţia altor persoane decât a celor autorizate cu întreţinerea şi repararea echipamentelor de muncă sau utilizarea echipamentelor de muncă cu improvizaţii, constituie abatere gravă de la prezentele instrucţiuni.
Art. 24. Se va acorda atenţie suprafeţelor alunecoase din birou: parchet, gresie, etc. precum şi locurilor dure: colţurile meselor, birourilor, aparaturii, care în caz de cădere pot crea pericol de lovire.
Art. 25. Blocarea căilor de acces/evacuare cu materiale sau aparatură ori obiecte de orice fel, chiar şi temporar, este interzisă.
Art. 26. Lucrătorii au obligaţia să anunţe deîndată conducătorului instituţiei şi responsabilului cu s.s.m. orice accident care s-ar produce la locul lor de muncă; să-şi însuşescă măsurile de prim-ajutor şi să acorde primul-ajutor în caz de accidentare a altui lucrător sau participant la procesul de muncă şi să pună în aplicare măsurile stabilite pentru astfel de situaţii.

CAPITOLUL V. REGULI DE SECURILATE ŞI SĂNĂTATE A MUNCII ÎN ACTIVITATEA DE ORDINE PUBLICĂ ŞI PAZĂ
Art. 27. La intrarea (ieşirea) în (din) serviciu, întregul personal care execută misiuni de menţinere a ordinii publice şi de asigurare a pazei obiectivelor, bunurilor şi valorilor, va respecta întocmai regulile privind predarea (primirea) materialelor din dotare, îndeosebi a armamentului şi muniţiei în scopul prevenirii producerii oricăror accidente; astfel:
 la inrarea (ieşirea) în (din) serviciu se iau în primire mai întâi documentele, staţia de emisie-recepţie, tomfa, cătuşele, spray-ul iritant lacrimogen, iar apoi armamentul şi muniţia. Armamentul şi muniţia se predau şi primesc separat; cu cartuşele scoase din încărcător, după ce au fost verificate bucată cu bucată, introducându-se după aceea în încărcător, iar încărcătorul în locaşul de pe tocul pistolului;
 se dezasigură arma, se armează, se verifică ţeava şi camera de ardere pentru a nu exista corpuri străine sau un eventual cartuş, se eliberează manşonul ţevii, se execută percuţia de control, se asigură pistolul după care se introduce în toc;
 la ieşirea din serviciu se predau mai întâi cartuşele şi după aceea armamentul, respectându-se aceeaşi ordine;
 păstrarea armamentului şi muniţiei se face în dulapuri metalice special destinate, încuiate şi sigilate.
Art. 28. Pe timpul executării misiunilor de ordine publică şi pază vor fi respectate următoarele reguli:
a) pe timpul patrulării:
 pe jos, patrularea se va efectua pe trotuare sau zone pietonale evitîndu-se riscul de agresiune fizică, accident de traseu ori vătămare corporală prin lovire determinată de căderea de obiecte sau corpuri dure de pe clădiri. Pentru aceasta se vor evita zonele aglomerate iar atunci când nu este posibil, deplasarea se va face cu atenţie pentru a depista din timp persoanele recalcitrante care ar putea trece, prin surprindere, la agresarea fizică a poliţistului. Patrularea se va face la o distanţă de siguranţă de zidurile clădirilor pentru a preveni vătămarea corporală prin căderea de obiecte dure de pe acestea, îndeosebi în condiţii meteorologice deosebite: vânt puternic, precipitaţii abundente, etc. Se va acorda o atenţie sporită colţurilor clădirilor şi zonelor întunecoase care pot favoriza agresarea fizică a poliţistului prin surprindere.
Pe timp de iarnă, deplasarea se va face cu atenţie în locurile alunecoase pentru a evita riscul accidentării prin cădere.
 Pe timpul executării serviciului în condiţii de temperaturi extreme, vara peste 37° C sau când indicele temperatură – umiditate este mai mare de 80 şi iarna sub -20° C , prin grija şefilor nemijlociţi, fie se va alterna serviciul în locuri (încăperi) răcoroase (încălzite), fie se va distribui apă minerală (ceai cald).
 Pe timpul executării serviciului de menţinere a ordinii publice, personalul cu atribuţii în acest domeniu va lua toate măsurile pentru combaterea stressului care poate duce la îmbolnăviri profesionale. Pentru aceasta se va avea în vedere perfecţionarea continuă a pregătirii profesionale, dezvoltarea capacităţii de comunicare cu persoanele, adoptarea unei atitudini ferme, dar fără implicare emoţională în luarea măsurilor legale şi promovarea unor relaţii de muncă echitabile la toate nivelurile.
 cu autovehiculul, deplasarea se va face respectând întocmai prevederile Codului Rutier. Patrularea se va face cu viteza maximă de 40 Km. la ora, de regulă pe prima bandă de circulaţie. Pe timp de noapte deplasarea se va face cu rampa luminoasă de avertizare în stare de funcţionare având în vedere ca în intersecţii aceasta să fie oprită pentru a nu deruta ceilalţi participanţi la traficul rutier. În condiţii meteo deosebite, viteza de deplasare va fi adaptată la condiţiile de carosabil şi de vizibilitate specifice pentru a evita producerea oricărui accident.
b) pe timpul interceptării persoanelor care au încălcat unele prevederi legale, poliţistul solicită persoanei, de la o distanţă convenabilă, pe un ton ferm, convingător, să se oprească folosind formula: “VĂ ROG SĂ VĂ OPRIŢI” ! ; salută, se prezintă iar în caz de nevoie se legitimează; păstrând o distanţă care să-i permită să acţioneze în siguranţă pentru a evita riscul de agresiune fizică. Poliţistul va evita, pe cât posibil , interceptarea persoanei pe partea carosabilă a arterelor rutiere. Dacă aceasta nu poate fi evitată, persoana va fi scoasă imediat în afara acestora. De asemenea, se va evita interceptarea persoanei în locuri întunecoase, accidentate, în zone cu trafic intens de persoane sau în mijlocul grupurilor. În aceste situaţii, dacă este absolut necesar, persoana va fi condusă imediat într-un loc sigur, propice desfăşurării activităţilor următoare.
Dacă activitatea este desfăşurată în echipă, partenerul se va posta într-o poziţie laterală, puţin în spatele persoanei interceptate, fiind gata de intervenţie;
c) pe timpul somării persoanelor care au încălcat unele prevederi legale; dacă activitatea este desfaşurată în echipă, partenerul se va posta într-un loc care să-i asigure protecţie celuilalt, fiind gata de intervenţie;
d) pe timpul opririi persoanei care a încălcat unele prevederi legale; în timpul discuţiei cu aceasta, o va supraveghea cu atenţie fiind pregătit să acţioneze pentru autoapărare sau pentru prinderea ei. Dacă activitatea este desfaşurată în echipă, partenerul se va posta în poziţie laterală, puţin în spatele persoanei oprite , fiind gata de intervenţie;
e) pe timpul legitimării persoanei care a încălcat unele prevederi legale, poliţistul trebuie să păstreze o distanţă corespunzătoare faţă de persoana legitimată, iar mijloacele din dotare trebuie pregătite pentru intervenţie. Actul de identitate trebuie ţinut la o distanţă corespunzatoare care să-i permită atât supravegherea persoanei, cât şi citirea acestuia. Nu se va comunica persoanei respective suspiciunile existente, se va prezenta un alt motiv, deoarece este posibil ca aceasta să fie un infractor periculos care va încerca să fugă sau să atace poliţistul. În cazul legitimării unui grup de persoane, acestea vor fi asezate în linie, unul dintre poliţişti va strânge actele de identitate, iar partenerul va supraveghea comportarea celor legitimate.
Vor fi evitate pe cât posibil legitimările în zone aglomerate sau întunecoase din cauza curiozitaţii persoanelor din jur care pot crea focare de opinii precum şi pentru a preveni atacul prin surprindere;
f) pe timpul controlului corporal sau al bagajelor persoanei care a încălcat unele prevederi legale, se controlează pe rând capul, braţele, partea de la gât până la mijloc, zona bazinului, picioarele, manşetele şi îmbrăcămintea pentru a descoperi eventuale arme deţinute ilegal, persoana va fi imediat încatuşată şi se va continua controlul în scopul descoperirii altor asemenea obiecte. În cazul controlului unui grup de persoane, acestea vor fi aşezate în linie, unul dintre poliţişti va începe controlul, iar celălalt va supraveghea grupul. Pe măsura ce este controlată o persoană, va fi trimisă la extremitetea grupului până la verificarea tuturor persoanelor din grup. Când se execută de către doi poliţişti, unul efectuează controlul, iar partenerul asigură protecţia.
La efectuarea controlului bagajelor, activitatea se execută de doi poliţişti în prezenţa unui martor asistent, care va fi pus în temă cu activitatea ce urmează a se efectua. Se execută numai în încăperi ferite de privirea altor persoane sau la sediul biroului de ordine publică. Partenerul asigură protecţia şi blochează ieşirea din încăpere a persoanei controlate care este ţinută departe de obiectele cu care ar putea ataca, dar şi de geamuri pentru a nu le putea escalada.
g) pe timpul conducerii persoanei care a încălcat unele prevederi legale la sediul structurii de ordine publică. Conducerea persoanei (persoanelor) la sediul structurii de ordine publică se poate face pe jos sau cu autovehiculul.
Conducerea pe jos se execută când distanţa până la sediu este mai mică, situaţie în care se vor respecta urmatoarele:
 persoana care urmează să fie condusă, va fi legitimată şi identificată, cu excepţia cazului în care, cel în cauză refuză să se legitimeze sau să dea relaţii privind identitatea sa ;
 înaintea începerii deplasării se va efectua obligatoriu controlul corporal şi controlul bagajelor;
 persoanei i se va atrage atenţia asupra modului de comportare pe timpul deplasării, punându-i-se în vedere că, în cazul unei atitudini recalcitrante, se va folosi împotriva sa forţa;
 când conducerea se realizează de către doi poliţişti, aceştia vor încadra persoana condusă, pentru a putea preveni un eventual atac sau fuga acesteia;
 când urmează a fi conduse mai multe persoane, acestea vor fi grupate în raport de numărul, înălţimea şi gradul de periculozitate, interzicându-li-se acestora să vorbească între ele pe timpul deplasării;
 persoana va fi supravegheată permanent şi cu atenţie, atât pe timpul deplasării, cât şi pe timpul opririlor, pentru a observa atitudinea şi comportamentul acesteia. Vor fi supravegheate împrejurimile, chiar dacă totul pare normal;
 pe timpul conducerii vor fi evitate locurile întunecoase, aglomerate.

Conducerea cu autovehiculul este indicată în toate situaţiile, când distanţa este mare, când sunt mai multe persoane ori acestea sunt agresive, periculoase şi vor fi respectate urmatoarele reguli:
 pesoana care urmează să fie condusă va fi legitimată şi identificată, cu excepţia cazului în care, cel în cauză refuză să se legitimize sau să dea relaţii privind identitatea sa;
 înaintea începerii deplasării se va efectua obligatoriu controlul persoanei şi al bagajelor;
 înainte de îmbarcare, va fi verificat interiorul autovehiculului pentru a nu exista bunuri, obiecte sau substanţe ce ar putea fi folosite de către persoanele conduse, pentru atac sau sinucidere;
 pe timpul deplasării se va ţine legătura radio cu sediul structurii de ordine publică. Cu autovehiculul vor fi conduse cel mult două persoane, caz în care acestea vor fi îmbarcate pe bancheta din spate, avându-se în vedere că niciuna din persoanele conduse să nu se așeze în spatele şoferului, iar dacă este posibil, portierele din spate vor fi blocate.
Se va evita folosirea mijloacelor de transport în comun cu excepţia cazului în care fapta a fost savârşită în mijlocul de transport în comun, iar poliţistul comunitar cu permisiunea călătorilor, abate autovehiculul de la traseu.
Art. 29. În cazul folosirii forţei şi a mijloacelor tehnice din dotare vor fi respectate următoarele reguli:
a) în situaţia folosirii procedeelor de luptă corp la corp împotriva persoanelor agresive care atacă poliţistul, se va evita aplicarea loviturilor în zonele vitale pentru a nu provoca vătămări grave ale sănătaţii ori moartea persoanei respective;
b) în situaţia folosirii tomfei :
 loviturile trebuie să fie rapide, urmate de retragerea imediată;
 loviturile vor fi aplicate peste omoplaţi, antebraţe, şezut, membrele inferioare, membrele superioare;
 loviturile să nu fie aplicate prin mişcări ample deoarece dă posibilitatea ca agresorul să sesizeze intenţia şi să se apere prin pararea loviturii;
 înainte de a se folosi tomfa, persoana va fi somată să înceteze acţiunea violentă şi să se supună măsurilor ordonate folosind formula “ÎNCETAŢI, VOM (VOI) FOLOSI FORŢA”, loviturile vor fi aplicate numai dacă aceasta refuză să se conformeze.

Tomfa va fi folosită în scopul:
 autoapărării, prin pararea loviturilor agresorului ;
 intimidării elementelor violente, prin aplicarea de lovituri persoanelor mai recalcitrante urmărind prin aceasta încetarea acţiunii, descurajarea, retragerea şi împrăştierea lor;
 obligării agresorului să elibereze victima, să lase din mână obiectul folosit la atac şi să înceteze acţiunea.

Se va evita folosirea tomfei:
 în mijloacele de transport în comun, locuri aglomerate;
 peste părţile sensibile ale corpului;
 împotriva minorilor, femeilor, bătrânilor;
Se interzice folosirea tomfei:
 împotriva femeilor cu semne vizibile de sarcină, a persoanelor cu semne vădite de invaliditate şi a copiilor, cu excepţia cazurilor în care aceştia înfăptuiesc un atac armat sau în grup prin care pun în pericol viaţa sau integritatea corporală a poliţistului local sau a altor persoane;
 la sediul Biroului de ordine publică, cu excepţia cazurilor în care au loc acţiuni violente.

c) în situaţia folosirii cătuşelor se vor respecta următoarele reguli:
 cătuşele se aplică numai pe mâinile aşezate la spate;
 în cazul în care se opune rezistentă, aceasta va fi încătuşată forţat;
 dupa încătuşare, se va efectua obligatoriu control corporal;
 dacă persoana încătuşată continuă să se manifeste violent, i se pot imobiliza şi picioarele;
 aplicarea cătuşelor să nu ducă la rănirea celui în cauză;
 cătuşele se scot numai dacă a intervenit îmbolnăvirea gravă a celui încătuşat.

Se interzice aplicarea cătuşelor:
 femeilor cu semne vizibile de sarcină, persoanelor cu semne vădite de invaliditate şi a copiilor, cu excepţia cazurilor în care aceştia înfăptuiesc un atac armat sau în grup prin care pun în pericol viaţa sau integritatea corporală a poliţistului local sau a altor persoane.
d) în situaţia folosirii spray-ului iritant-lacrimogen se vor respecta următoarele reguli¬:
 pulverizatorul cu substanţe iritant-lacrimogene se foloseşte de la o distanţă de maximum trei metri, în aceaşi direcţie cu vântul;
 nu se foloseşte în direcţia flăcărilor sau a obiectelor incandescente;
 se va evita pe cât posibil folosirea în spaţii închise.
e) pe timpul păstrării, manipulării, curăţării, depozitării şi folosirii armamentului şi muniţiei din dotare, se vor respecta următoarele reguli:
 păstrarea şi depozitarea armamentului şi muniţiei se face în dulapuri metalice, special amenajate, încuiate şi sigilate;
 este interzisă îndreptarea armei împotriva oricărei persoane, chiar dacă aceasta nu este încărcată, cu excepţia cazurilor în care poliţistul somează sau face uz de armă în condiţiile legii. Persoana care a facut uz de armă este obligată să acţioneze imediat, pentru a acorda primul ajutor şi asistenţă medicală persoanelor rănite. Persoana care a făcut uz de armă este obligată să anunţe de îndată şefii ierarhici, indiferent dacă au rezultat sau nu victime ori pagube materiale;
 este interzis a se juca cu arma;
 este interzis a încredinţa armamentul şi muniţia altor persoane, cu excepţia situaţiilor în care se execută operaţiunile de predare-primire a acestora;
 curăţirea armamentului se face după următoarele reguli: periodic sau ori de câte ori este nevoie, armamentul se curăţă de către dispecerul de serviciu sau persoane anume desemnate de către şeful Biroului de ordine publică, în prezenţa acestuia, astfel:
 se scoate din rastel câte un pistol;
 se executa controlul (cu ţeava înclinată la 45 grd. în plan vertical);
 se demontează parţial;
 se şterge cu o cârpă moale piesă cu piesă;
 se îndepărtează eventualele pete utilizând jocul de beţişoare din lemn de esenţă moale;
 se ung piesele cu ulei de armament;
 se montează;
 se verifică buna funcţionare prin armare şi percuţie de control în plan vertical;
 se asigură;
 se aşează în rastel, verificându-se seriile și numărul lor;
 se închide şi se sigilează rastelul;
 se raportează de executare, şefului care a ordonat activitatea.                                              Pe timpul executării tragerilor în poligon, pentru prevenirea producerii unor accidente, se vor respecta următoarele reguli :
• înaintea începerii tragerii se va face obligatoriu o verificare a sectorului de tragere în scopul de a îndepărta persoanele, animalele sau eventualele vehicule care s-ar putea afla în zonă, după care se va instala personal de pază şi observare care va interzice accesul în zonă;
• se va verifica armamentul înainte de tragere astfel încât în camera cartuşului sau pe ţeavă să nu existe corpuri străine;
• toate activităţile se vor executa numai la comandă;
• se interzice întoarcerea armei spre dreapta, stânga sau spre spatele poligonului. Arma va fi menţinută permanent paralelă cu axul poligonului.
• tragerea se va executa numai în ţinta repartizată în scopul evitării ieşirii traectoriilor gloanţelor în afara sectorului de tragere;
• se interzice executarea tragerii înainte de comanda: „ Foc!” sau după comanda „Încetaţi!”;
• se interzice executarea tragerii în cazul în care în poligon sau pe direcţia de tragere apar oameni, animale, vehicule sau alte stări de pericol;
• se interzice apropierea oricărei persoane de aliniamentul de tragere pe care s-a lăsat armamentul; pe timpul cât trăgătorii se află la ţinte, în scopul evaluării rezultatului tragerii.                                                                                                                                                     f) pe timpul desfăşurării unor activităţi sportive:
 activităţile sportive se pot desfăşura în mod organizat sub formă de concursuri sau întreceri cu ocazia unor evenimente sau individual, în scopul menţinerii şi dezvoltării performanţelor fizice. Atunci când activităţile se desfăşoară sub formă de concursuri sau întreceri sportive, persoana care se ocupă de organizarea evenimentului, va stabili şi prelucra cu participanţii regulile care urmează a se respecta în scopul prevenirii accidentelor;
 activităţile sportive individuale se vor desfăşura la sala de pregătire sportivă, unde în mod obligatoriu, vor participa cel puţin două persoane; din care una va supraveghea desfăşurarea în condiţii de siguranţă a acestora. Se va evita ridicarea unor greutăţi exagerate care pot afecta coloana vertebrală, articulaţiile mâinilor sau picioarelor. De asemenea, se va acorda atenţie exerciţiilor cu diferite aparate sportive care pot ştrangula sau optura căile respiratorii, produce luxaţii sau fracturi ale membrelor.

CAPITOLUL VI. NORME INTERNE DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE A MUNCII SPECIFICE CONDUCĂTORILOR AUTO
Art. 30. Conducătorii auto pot face parte din echipajele de ordine publică sau pot executa misiuni independente în interesul instituţiei. În cazul în care conducătorii auto îşi desfăşoară activitatea în cadrul echipajelor de ordine publică, aceştia au obligaţia să respecte şi prevederile capitolului V. În plus de acesta ori atunci când execută misiuni independente în interesul instituţiei, aceştia mai au următoarele obligaţii:
 să verifice înainte de plecarea în cursă şi la înpoiere starea tehnică a autovehiculului, astfel:
• instalaţia de alimentare cu carburanţi, instalaţia electrică, instalaţia de evacuare a gazelor eşapate, sistemul de direcţie, semnalizare, rulare şi frânare care trebuie sa fie în stare corespunzătoare;
• uşile să fie în stare corespunzătoare;
• să confirme prin semnătură pe foaia de parcurs că autovehiculul corespunde din punct de vedere tehnic;
• dispozitivul de pornire automată să fie în stare de funcţionare;
• volanul să nu aibă joc mai mare de 15“;
• pisele mecanismului de direcţie să nu prezinte defecţiuni şi uzuri (jocuri la articulaţie, lipsă splinturi, etc.);
• puntea faţă şi puntea spate să nu prezinte deformări sau alte defecţiuni la elementele de fixare pe cadrul autovehiculului;
• elementele suspensiei (arcuri, amortizoare) să nu prezinte defecţiuni;
• rulmenţii roţilor să nu aibă jocuri care depăşesc limitele stabilite în prescripţiile tehnice de funcţionare ale acestora;
• sistemul de alimentare cu carburant să nu prezinte scurgeri sau fisuri, fiind interzise orice improvizaţii;
• carburatorul (pompa de injecţie) să fie bine fixat şi reglat pentru a evita orice scurgere de combustibil;
• rezervorul de carburant să fie prevăzut cu capac bine fixat şi asigurat pentru a nu se deschide în timpul mersului;
• instalaţia electrică să fie în bună stare, fiind interzise legăturile improvizate, cablurile neizolate, siguranţele necalibrate, lipsa capacelor de protecţie, etc., care pot provoca scurtcircuite;
• acumulatorul să fie în bună stare, bine fixat, acoperit şi amplasat în aşa fel încât bacurile să nu se spargă în timpul mersului;
• releele regulatoarelor de tensiune şi de curent să fie bine reglate şi izolate pentru a evita scurtcircuitele;
• sistemele de frânare să fie reglate corect şi să fie în bună stare de funcţionare;
• anvelopele să fie de acelaşi tip şi de aceleaşi dimensiuni; să nu prezinte deformaţii ce indică dezlipiri sau ruperi ale straturilor componente, iar presiunea în acestea să fie cea prescrisă de fabricant;
• jantele să nu prezinte deformări şi să fie bine fixate;
• ţeava de evacuare a gazelor arse să fie în bună stare, să nu prezinte fisuri sau garnituri defecte;
• parbrizul şi celelalte geamuri ale autovehiculului să fie în bună stare şi curate, parbrizul să fie prevăzut cu ştergătoare în stare de funcţionare.
Se interzice plecarea în cursă a autovehiculelor care prezintă stare tehnică şi estetică necorespunzătoare.
 să raporteze şefului ierarhic eventualele defecţiuni constatate;
 să se deplaseze cu autovehiculul respectând prevederile Codului Rutier, adaptând permanent viteza de deplasare la condiţiile de drum, de timp şi anotimp, de starea vremii şi de luminozitate;
 să completeze foaia de parcurs cu itinerarul de deplasare, kilometri efectuaţi şi eventualele observaţii cu privire la starea tehnică a autovehiculului;
 pe timpul sezonului rece să asigure echiparea autovehiculului cu anvelope de iarnă.

CAPITOLUL VII. NORME INTERNE DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE A MUNCII SPECIFICE PERSONALULUI TEHNICO-ADMINISTRATIV
Art. 31. Personalul tehnico-administrativ pe timpul executării lucrărilor specifice, de întreţinere şi curăţenie va respecta următoarele norme interne:
 în procesul muncii să utilizeze aparate electrice: aspiratoare, maşini de spălat, redresoare, etc. sigure care să nu prezinte defecţiuni în ceea ce priveşte izolaţia acestora sau a dispozitivelor de alimentare cu energie electrică: prize, prelungitoare, comutatoare, etc. Alimentarea cu energie electrică a aparatelor cu carcase metalice să se facă numai de la prize prevăzute cu împământare.
 pe timpul spălării pardoselii din gresie sau parchet să atenţioneze despre aceasta celelalte persoane pentru a preveni pericolul de cădere;
 spălarea geamurilor la înălţime să se facă în echipe de câte două persoane din care una va asigura spălarea, iar cealaltă va asigura scara, prevenind pericolul de cădere;
 înainte de începerea activităţii să verifice starea de sigutanţă a scării şi modul de fixare al acesteia pe perete (zid);
 instalarea unor ornamente cu ocazia Sărbătorilor de iarnă pe zidul clădirii se va face tot în echipe de câte doi, după ce în prealabil a fost verificată scara, unul făcând asigurarea şi celălalt realizând instalarea ornamentelor.

CAPITOLUL VIII. DISPOZIŢII FINALE
Art. 32. Prezentele Instrucţiuni proprii sunt obligatorii pentru întregul personal al instituţiei şi nerespectarea lor constituie abatere disciplinară.
Art. 33. Periodic sau ori de câte ori este nevoie Comitetul de Securitate şi Sănătate a Muncii va analiza şi după caz completa instrucţiunile proprii în scopul prevenirii oricărui accident de muncă sau a îmbolnăvirilor profesionale.
Art. 34. De punerea în aplicare a prezentelor instrucţiuni răspund nemijlocit conducătorii locurilor de muncă, aceştia având obligaţia ca trimestrial să organizeze în timpul programului de lucru, în limita a cel puţin două ore; activităţi de informare, instruire, exerciţii demonstrative, etc. care să ducă la cunoaşterea şi respectarea normelor interne specifice fiecărui loc de muncă. Rezultatul activităţii va fi consemnat în Fişa Individuală de Instructaj privind Securitatea şi Sănătatea în Muncă precum şi într-un proces-verbal care se va păstra într-un dosar special şi care va avea următoarea formă:

POLIŢIA LOCALĂ BRAŞOV
LOCUL DE MUNCĂ: …………………………….
PROCES-VERBAL
privind instructajul periodic de securitate şi sănatate în muncă efectuat la data de …………….. de către ……………………………………………………………….. (conducătorul locului de muncă).
În data de ……………………. s-a efectuat instructajul de securitate şi sănatate în muncă cu personalul înscris în tabel, ocazie cu care s-au prelucrat următoarele: ………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

NR. CRT. NUMELE ŞI PRENUMELE SEMNĂTURA OBSERVAŢII

Procesul-verbal privind istructajul periodic de securitate şi sănătate în muncă se întocmeşte în 2 (două) exemplare din care unul se înaintează lucrătorului desemnat cu securitatea şi sănătatea muncii.

CONDUCĂTORUL
LOCULUI DE MUNCĂ:
…………………………..

Art. 35. Conducătorii locurilor de muncă au obligaţia să anunţe de îndată conducătorului instituţiei şi lucrătorului desemnat cu securitatea şi sănătatea muncii producerea oricărui accident de muncă, situaţiile care pot crea astfel de evenimente şi sa vină cu propuneri şi măsuri pentru evitarea lor.
LUCRĂTOR DESEMNAT CU SECURITATEA ŞI SĂNĂTATEA ÎN MUNCĂ:
poliţist local Mihai HULUŢĂ

Comentariile sunt închise.